Țelina: valori nutriționale

Țelina este leguma care mereu a fost cultivată pentru rădăcina sa sferică, dar şi pentru tulpina sa cu frunzele sale, aromatice şi crocante. 

100 g de ţelină – 18 kcal 

Țelina conţine multe elemente minerale ca de pildă: potasiul, zincul, calciul, fosforul, magneziul şi vitaminele C, cele din grupele B, PP, E şi provitamina A.

Beneficiile țelinei. Țelina coboară tensiunea

În medicina chinezească ţelina era utilizată ca medicament împotriva hipertensiunii. Cercetările au dovedit faptul că în ţelină există compuşi care stabilizează tensiunea sângelui.

Țelina crește rezistenţa

Ţelina conţine vitamina C, care influenţează sistemul nostru imunologic, crescând rezistenţa noastră la infecţii sau îmbolnăviri.

Țelina pentru confortul psihic

Proprietăţile terapeutice sunt o caracteristică în special a ţelinei crude. Aceasta este utilă în cazul bolilor de stomac, de reumatism, a obezităţii sau a bolilor vezicii urinare. Salatele crude şi sucurile de ţelină sunt un mijloc ideal pentru păstrarea unui bun confort psihic (curăţând organismul de toxine).

Țelina: afrodiziac natural

Încă în antichitate ţelina era considerată un afrodiziac. Domnilor le recomandăm aşadar un fel de mâncare gustos, preparat cu ţelină, iar doamnele (după felul vechilor Romani) să nu uite de o coroană a învingătorului din frunze de ţelină. Vă recomandăm de asemenea comprese din suc de ţelină pentru vânătăi şi zgârieturi. Persoanelor care au promis curăţenia trupească nu le rămâne decât acţiunea benefică a ţelinei asupra reumatismului.

Țelina în alimentație

Ţelina provine dintr-un soi sălbatic care este răspândit în Europa şi în Asia pe terenurile umede, uşor sărate. La început a fost utilizat pe post de plantă medicinală şi pentru decorarea mesei. De abia în secolul al XVII-lea s-a făcut popular în lume în rolul de legumă. În Statele Unite a ajuns la începutul secolului al XIX-lea. Astăzi este cultivat în două variante – pentru frunze şi pentru rădăcină.

Descoperă legumele noastre