Porumbul - hrana de bază a civilizatiilor precolumbiene. Află cum era folosit porumbul în antichitate, cât și secrete din bucătăria modernă și cum se poate folosi în preparatele de zi cu zi.
100 g de porumb = 97 kcal
Are un conținut semnificativ de carbohidrați, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu.Porumbul reprezintă hrana de bază a civilizațiilor precolumbiene.Află cum era folosit porumbul în antichitate, dar și secrete ale bucătăriei moderne și cum îl poți introduce în regimul alimentar zilnic.
Elixirul tinereţii
Porumbul are un conținut ridicat de carbohidrați, amidon, albumine. De asemenea, conține foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu. Magneziul, care este prezent în cantităţi mari în porumb suplinește într-un mod excelent lipsa acestui element, datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului.Aproximativ 25 % din cantitatea de vitamina B1 pentru unui adult este obținută din 150 de grame de porumb. Tot acesta conţine și un important anti–oxidant, vitamina E, care te protejează împotriva artritei. Introducerea porumbului în meniul tău zilnic diminuează riscul apariţiei bolilor de inimă şi a cancerului. Iar carbohidrații cuprinși în porumb dau energie şi nu permit depunerea grăsimii. Ce-ți poți dori mai mult?Cea mai cultivată cereală de pe glob (da, este mult în fața orezului și grâului), porumbul s-a dovedit a avea avantaje culinare din plin, nu doar datorită aportului de vitamine și minerale, ci și datorită gradului crescut de adaptabilitate, putând fi cultivat în majoritatea zonelor geografice și climaterice.În porumb, vei găsi o mulțime de substanțe nutritive de care ai nevoie zilnic. În cele ce urmează, îți prezentăm câteva sfaturi despre cum să îl prepari cât mai variat cu putință și îți dăm câteva date despre această cereală care a schimbat la propriu obiceiurile alimentare din foarte multe țări.
Beneficii și modalități de preparare
Porumbul are efect împotriva stresului, fiind bogat în vitaminele din grupa B (mai ales în vitamina B1 care are efect asupra funcţionării sistemului nervos, a muşchilor, a inimii şi asupra producţiei de globule roşii).În prezent, porumbul are o utilizare foarte variată în bucătăriile lumii. Din făina de porumb se coace pâine și se fac prăjituri, se prepară polenta italiană sau mămăliga românească. Este un ingredient de bază pentru tortillas mexicane – care la rândul lor reprezintă baza pentru tacos sau enchiladas. Se adaugă la salate, iar fierbinte se serveşte, ca garnitură, alături de felurile de mâncare pe bază de carne. Se consumă şi sub forma pop-cornului sau a fulgilor de porumb (corn flakes). Și nu în ultimul rând, este utilizat la producerea bourbon-ului.
Grindina de aur
Porumbul își regăsește originile în America Centrală şi antropologii cred că era cultivat chiar și cu 7000 de ani înaintea erei noastre. Constituia hrana de bază a maiaşilor, a aztecilor şi a incaşilor, făcând parte din cultura acestor popoare. Conform legendelor, Zeul Soare a trimis grindina de aur (porumbul) pentru a le servi oamenilor drept hrană.
Indienii considerau porumbul ca o zeiţă a culturilor, alături de fasole şi dovleac. Cum îl utilizau:
- seminţele – ca hrană, pentru producerea uleiului, a alcoolului sau a bijuteriilor,
- frunzele – pentru umplerea saltelelor, fabricarea păpuşilor şi a mocasinilor,
- pentru morţi, ca parte a lucrurilor trimise către Ţara Vânătorii Veşnice.
În Europa a ajuns în timpul lui Columb, alături de alte curiozităţi aduse din Lumea Nouă, din această cauză prima lui denumire fiind „grâu indian”. În secolul al XVI-lea a început să fie cultivat de către italienii şi francezi în Europa, iar datorită spaniolilor şi portughezilor, porumbul a ajuns în Africa. La început porumbul nu era prea popular, se utiliza doar făina produsă din acesta. De abia în secolul al XIX-lea a început să fie cultivat masiv.