Plantă provenită din Asia, astăzi este cultivată în întreaga lume.
100 g linte – 347 kcal
Lintea conţine caroten, proteine, fibră alimentară, calciu, fosfor, fier, sodiu, acid folic, vitaminele A, B1, B2, B6, C şi PP.
Sănătate curată
Datorită conţinutului ridicat de fier şi acid folic, lintea stimulează producţia de hemoglobină şi are efect regulator asupra sistemului nervos. Datorită indexului ei glicemic scăzut, lintea se regăseşte adesea în regimurile alimentare, inclusiv cele recomandate diabeticilor. Graţie fibrei alimentare, are efect de purificare la nivelul tubului digestiv şi ajută la scăderea nivelului colesterolului şi a glicemiei.
Seminţe hrănitoare şi muguri delicioşi
Boabele gustoase şi hrănitoare ale lintei sunt bune de mâncare după fierbere. Ele pot fi adăugate la salate, este cunoscută şi supa de linte, iar deosebitele valori nutritive ale mugurilor de linte îi predestinează ca gustare, cruzi, adăugaţi la senvişuri, salate şi supe, sau la feluri de mâncare servite la cald, în locul tradiţionalului pătrunjel sau mărar.
Lintea în Biblie
Din Biblie aflăm că lintea este un aliment apreciat de-a lungul secolelor. Vechiul Testament povesteşte că primul născut al lui Isaac a renunţat la drepturile sale de moştenitor pentru un blid de linte.
Preferata vegetarienilor
Ca aliment foarte nutritiv, lintea şi-a câştigat respectul vegetarienilor. Ea poate fi adăugată la salate, constituie o bază pentru supe şi este utilizată ca înlocuitor al cărnii – poate servi la prepararea unor delicioase cotlete, pateuri sau ghivece, în compania altor legume.
