Hrișca este o plantă ierboasă anuală, cu o înălțime între 20-60 de cm. Deși nu este o cereală propriu-zisă, compoziția sa nu diferă prea mult de a cerealelor. Această pseudocereală aparține, din punct de vedere botanic, familiei Polygonaceae, iar denumirea științifică pentru hrișca obișnuită, cea comună, este Fagopyrum esculentum.
În mod tradiţional, boabele de hrişcă sunt folosite în alimentaţia umană sub formă de grişuri, pesmeţi, biscuiţi, amestecuri de cereale pentru micul dejun, crupe, clătite, salate sau supe.
Valoarea nutritivă a boabelor de hrişcă este ceva mai scăzută decât a cerealelor, din cauza ponderii mai ridicate a învelişurilor fructului. Prin măcinarea boabelor rezultă 65 - 72% făină, conţinând circa 70% glucide, 10% proteine, 1% lipide. Hrişca este singura cereală care nu este deficitară în privința conţinutului în lizină, un aminoacid esenţial (5 - 7 g/100 g proteină).
100 g de hrișcă fiartă – 118 kcal (497 kj)
Cultivată masiv în Europa
Primele culturi de hrișcă au fost în Asia de sud-est, în urmă cu mai bine de opt milenii, iar în Balcani, culturile datează de peste 6000 de ani. Astăzi, culturile sunt concentrate în Europa (Rusia și Ucraina), China și SUA.
De asemenea, hrişca este promovată de cei care practică agricultura ecologică, ca o alternativă la culturile agricole de bază şi este frecvent comercializată în magazinele cu produse ecologice. Din aceste motive, în ultimii ani Uniunea Europeană şi Japonia au devenit mari importori de cantităţi importante de boabe de hrişcă.
Hrișca, un aliment important
Hrănitoare și gustoasă, este un aliment întâlnit în bucătăria multor popoare. Hrişca a revenit în atenţia consumatorilor francezi și olandezi, datorită calităţilor dietetice ale boabelor. Mai mult, ea nu conține gluten și poate fi inclusă în meniurile persoanelor ce au intoleranță la gluten.
Semințele de hrișcă sunt aromate și ușor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prăjite, simple sau în amestec cu alte alimente, sau ca făina, de asemenea în numeroase combinații.
În bucătăriile asiatice, hrișca este un aliment nelipsit. Sunt celebri tăiețeii japonezi soba, care constituie alături de orez un aliment de bază în arhipelagul nipon. Korea este o țară mare consumatoare de hrișcă, din făină fiind obținute numeroase tipuri de tăițeței, supe și jeleuri. În Rusia, cel mai important producător, alimentul este foarte popular, precum și în Polonia. În Franța, gustoasele clătite din hrișcă (galettes de sarrasin) au devenit populare și în alte bucătării din Europa.
Moduri sănătoase de prepara hrișca
Este simplu de inclus hrișca într-o dietă sănătoasă. De la terciul și budincile de hrișcă până la preparate ușor de pregătit, dar deosebite la gust și modul de prezentare, cum este acest Risotto de hrișcă cu dovleac și ciuperci ce poate fi făcut de orice începător, care sigur va fi pe placul celor dragi.
Boabele de hrișcă sunt un adaos excelent la o salată fie caldă, fie rece. Această rețetă video de salată cu hrișcă, dovleac și brânză are toate șansele să devină prânzul preferat.