Plantă din familia fabaceelor cultivată pentru seminţele sale neobişnuite care seamănă cu un cap de berbec cu cioc de pasăre. Este cea de a treia plantă din această familie ca popularitate în lume, după mazăre şi fasole.

100g de coronişte – 54 kcal

Conţine albumine, amidon, fosfor, potasiu, vitamina C, provitamina A, calciu şi fier.

Sămânţa energetică

Conţine fibre care influenţează pozitiv funcţionarea sistemului digestiv, a inimii, precum şi stabilizează nivelul de zahăr din organism. Consumul de coronişte dă organismului multă energie, care este apoi utilizată dar nu duce la creşterea nivelului de zahăr din organism.

Sămânţa cucereşte lumea

Coroniştea provine din Orientul Apropiat, de unde a ajuns în Africa de Nord şi în India. Fenicienii au adus-o în Spania. Vizita triumfală prin Europa s-a încheiat în regiunea bazinului Mării Mediteraneene, deoarece are nevoie de o climă caldă şi uscată. Spaniolii în schimb au dus-o în America. S-a aclimatizat printre altele în bucătăria mexicană, spaniolă, italiană şi cea indiană. Totuşi rămâne un simbol al bucătăriei orientale.

Asemănătoare cu carnea

Datorită cantităţi sporite de albumine este utilizată ca înlocuitor al cărnii în dietele vegetariene.

…o sută de metode

Călătorii şi turiştii vor fi surprinşi de multitudinea de forme în care coroniştea ajunge pe mesele noastre. În ţările arabe este ingredientul de bază al unor feluri de mâncare atât de caracteristice pentru această regiune a lumii ca de pildă: hummus (puree), falafel (chifteluţe fierbinţi) sau cous-cous. Coroniştea poate fi şi măcinată sub formă de făină, care apoi se adaugă în sosuri sau se foloseşte pentru prepararea unui înlocuitor al cafelei. Se adaugă şi în ciorbe sau salate. În India şi Pakistan plantele tinere sunt consumate ca atare. În ţările orientale seminţele de coronişte prăjite sunt considerate un deliciu.