Adepţii Slow Food demonstrează că lentoarea aduce un spor de calitate, o pregătire mai minuţioasă şi o bogăţie a trăirilor care ar fi pierdute dacă ne-am grăbi. Slow Food este de asemenea un dieta Sănătatea. Un exemplu ar fi coacerea lentă, care le dă vinurilor şi coniacurilor valori superioare la nivel de gust– la fel întâmplându-se şi cu multe soiuri de bere, brzânză şi cu unele tipuri de carne. Produsele alimentare cu un grad înalt de prelucrare nu au un aport suficient de vitamine, săruri minerale şi de alte componente preţioase, având în schimb un conţinut important de acizi graşi saturaţi periculoşi şi de zahăr. Hrana de fast food, consumată în fugă, combinată cu stilul de viaţă sedentar, garantează obezitatea şi alte afecţiuni. Antidotul pentru epidemia de obezitate îl constituie... legumele.

Principiile stilului de viaţă sănătos

Slow Food nu trebuie să fie o idee elitistă. Mişcării i se poate alătura oricine care hotăreşte să se bucure de gătitul unor mese de casă, pline de nutrienţi, într-o atmosferă plăcută.   Ne sunt de ajuns produsele naturale, fără adaosuri artificiale, neprelucrate, de sezon, cum ar fi cele care pot fi cumpărate la piaţă, în magazinele bio, direct de la ţărani sau, dacă avem condiţii, crescute în grădina proprie.Bine înţeles, pentru a începe revoluţia Slow Food este nevoie de timp, timp care trebuie folosit la pregătirea mesei şi servirea ei în linişte. Cu siguranţă, multora dintre noi nu ne va fi tocmai uşor să găsim timp pentru gătit. Dar, pentru început, putem încerca în weekend. Merită încercată această experienţă: consumarea de alimente pe îndelete şi observarea numeroaselor avantaje care decurg din această practică. Gătitul poate deveni un ritual magic şi nu o corvoadă zilnică.

Slow Food – o viaţă ecologică

Idea „încetinirii ritmului” este propagată de asemenea de multe societăţi mai mari sau mai mici şi de diverse organizaţii din lumea întreagă, iar filozofia lor se aplică la toate sferele de activitate umană. Mişcarea Slow înseamnă şi sortarea deşeurilor, utilizarea raţională a energiei, cumpărarea de produse „eco-friendly”, abordarea de strategii educaţionale alternative (slow school), comerţul echitabil (fair trade) şi multe altele. Toate acestea ne permit să ne trăim viaţa în mod conştient. Adepţii mişcării sunc convinşi că o astfel de viaţă este posibilă. La urma urmelor, important nu este să renunţi la tot, să te muţi în codru şi să creşti plante. Este suficient să găseşti ritmul care e cel mai bun pentru tine şi să încerci să trăieşti „cu rost”.

Iată câteva sfaturi ale adepţilor Slow Food care pot fi aplicate cu uşurinţă în viaţa de zi cu zi:

• În loc să alergi în drum spre lucru, mergi în pas alert. Inima va lucra uniform şi nu vei fi expus la accelerări bruşte ale pulsului. Ajunge să ieşi din casă cu câteva minute mai devreme decât de obicei.
• Nu le fă pe toate simultan. Un asemenea ritm al muncii este mai puţin stresant şi cere mai puţină energie.
• Sărbătoreşte mesele pe care le serveşti. Timpul petrecut împreună la masă întăreşte legăturile între oameni. În plus, e un timp al plăcerii.
• Mănâncă la masă, mestecând îmbucăturile cu grijă. Mâncatul cu ziarul în mână, în faţa calculatorului sau a televizorului, în fugă, în maşină, în picioare, în barurile expres sau pe stradă este o practică distructivă.
• Delectează-te cu gustul şi aroma mâncării. Astfel, vei stimula secreţia de sucuri gastrice la nivelul tractului digestiv, ceea ce va ajuta procesul de digestie.
• În loc să consumi feluri la pachet sau semipreparate, prepară-ţi mâncarea din ingrediente cât mai puţin prelucrate. Alege legume şi fructe proaspete, de sezon, coace produse de patiserie proprii.
• În loc de mezeluri, foloseşte carnea fiartă sau cea la cuptor.
• Imaginează-ţi satisfacţia pe care o vei resimţi când cei ai casei vor lăuda minunatele arome şi gusturi!