Vesela obligatorie

Mâncărurile bazate pe fructe de mare, atât de populare în bucătăria italiană, sunt considerate îndeobşte a fi dificil de consumat. Contrar aparenţelor, mâncarea homarului nu este o corvoadă, cu condiţia însă să dispunem de instrumentele corespunzătoare.

• de bază sunt aici cuţitul şi furculiţa,
• cleştii cu ajutorul cărora se sfărâmă carapacea... cleştilor homarului,
• furculiţa cu doi dinţi îngustă, cu care se extrage carnea din cleşti şi picioare,
• un şervet mare sau un şorţ de plastic.

Arta de a mânca

În restaurante, homarul se serveşte de obicei întreg dar gata preparat pentru mâncare, cu o franzeluţă caldă şi cu unt şi usturoi. Carnea cozii este descoperită, deci o putem scoate cu o furculiţă. O unealtă specială serveşte la strivirea carapacei cleştilor, care conţine o carne deosebit de gustoasă, aceasta se suge direct din carapace. Restul cărnii se mănâncă cu degetele sau cu furculiţa.

Dacă homarul a fost servit întreg şi nu dispunem de cleşti, ţinem cu o mână carapacea pe farfurie iar cu a doua separăm picioarele de corp, le rupem şi sugem conţinutul. Fiecare bucată de carne se înfige în furculiţă şi se moaie în unt sau în sos. Carapecele goale se depun într-un castron prevăzut în acest scop. La sfârşitul mesei primim un bol cu apă fierbinte şi felii de lămâie, pentru ca să ne putem spăla pe mâini.