Bucătăria mexicană
Înainte de sosirea spaniolilor, în Mexic nu erau cunoscute nici grăsimea, nici uleiul de măsline. Hrana era coaptă, fiartă în apă sau aburi, câteodată coacerea fiind făcută în gropi săpate în pământ. Colonizatorii spanioli s-au „americanizat” foarte repede începând să trăiască şi să se hrănească la fel ca indigenii. Noile tehnici culinare – prăjirea, coacerea etc. – au condus la apariţia unor reţete neobişnuite.
Oameni din sânge şi porumb
Tortilla sau nachos?
Din porumb se coace pâinea mexicană – tortilla. Pentru a pregăti aluatul se înmoaie boabele uscate în apă caldă cu calciu, se fierbe până la înmuierea boabelor şi se lasă totul peste noapte. Ziua următoare se scurge de apă şi se clătesc boabele şi se dă prin maşina de tocat. Pasta astfel obţinută se taie în felii subţiri şi se aşează pe plita încinsă din argilă, denumită comal. Un alt tip de plăcinte sunt totopos – plăcinte înguste tăiate în bucăţele preparate din pudră de porumb copt şi măcinat amestecat cu sare şi chili. Americanii le-au popularizat sub denumirea de „Nachos” - foarte comune în bucataria mexicana.Machos de fasole Din Mexic provin cca. 20 de soiuri de fasole. Fasolea împreună cu porumbul asigură organismului uman o cantitate corespunzătoare de aminoacizi ce sunt necesari producerii albuminei şi indispensabil pentru un regim alimentar bine echilibrat. Fasolea poate fi consumată cu condimente aromate sau sub formă de pastă folosită ca umplutură pentru tortilla.
