Cum să mâncăm - repede sau încet?
Reţete tradiţionale, de bun gust
Una din cele mai importante slogane „Slow Food” este „Apărarea dreptului la gust!". Organizaţia coordonează un proiect numit "Arca Gustului”, al cărui concept este inspirat de Arca lui Noe. Acest proiect implică reconstruirea vechilor reţete, a legumelor, fructelor şi a unor anume soiuri de animale de crescătorie care sunt pe cale de dispariţie sau aproape că au dispărut. Diverse ţări se străduiesc ca sistemul să cuprindă cât mai multe produse locale de pe terenul lor. Lideri sunt Franţa şi Italia, care au plasat sute de produse pe o listă specială, care include „stele” ale artei culinare, cum ar fi brânzeturile camembert, comté, blue d”Auvergne, mozzarella, gorgonzola, precum şi şunca de Parma şi oţetul balsamic. Grecii au plasat pe listă 20 de soiuri de brânză, portughezii - 12, plus mai multe soiuri de miere şi de ulei de măsline, austriecii - şunca din Tirol, belgienii - multe soiuri de bere şi untul din Munţii Ardeni, spaniolii - specialităţile lor: sparanghelii, mierea şi şofranul, britanicii - carnea de oaie din Shetland, cea de vită din Ţara Galilor, berea din Kent, luxemburghezii - untul roz, iar suedezii - suns, adică tutunul de mestecat care, conform medicilor suedezi, micşorează riscul contractării cancerului pulmonar.
O alimentaţie sănătoasă - avantaje
Alimentaţia de tip Slow Food are un grad de prelucrare redus, este produsă prin metode tradiţionale, cu evitarea tehnologiilor avansate de producţie a alimentelor. Metodele speciale de conservare a alimentelor, cu excluderea folosirii maşinilor avansate şi fără a le prelucra în grad înalt, presupun nefolosirea de adaosuri sintetice, posedarea unor valori nutritive şi un risc redus de alergie.Un stil de viaţă sănătos
Idea de Slow Food nu se referă numai la o alimentaţie sănătoasă, cu un minim de ingrediente prelucrate, tradiţională, ci propagă de asemenea un gust delicios, cu care te poţi delecta. Simbolul organizaţiei este melcul – fiinţă lentă, care are menirea de a ne atrage atenţia asupra efectelor nefaste pe care le aduce viaţa trăită în viteză şi pentru a demonstra că încetinind – câştigăm. Slow Food preconizează consumarea mâncării într-o stare de linişte şi concentrare, pentru a ne putea delecta cu gustul şi cu aromele acesteia, pentru ca luarea mesei să devină un moment plăcut al zilei. Filozofia Slow Food are şi alte dimensiuni, aplicându-se la alte sfere ale vieţii umane. Nu este vorba de un anumit regim alimentar, ci de un stil de viaţă în care se accentuează însemnătatea odihnei şi a relaxării, se micşorează tempo-ul şi se practică desprinderea momentană de sarcinile zilnice. Suporterii ideii de viaţă „slow” ne conving că, datorită ei, vom regăsi sentimentul de satisfacţie şi de armonie interioară. Doctorii ne asigură că, o asemenea încetinire a „turaţiei”, însoţită de o alimentaţie conştientă va reduce la minim riscul de infarct miocardic, de diabet şi chiar cel de afecţiuni oncologice.
Principiile Slow Food
- protecţia şi promovarea metodelor locale şi tradiţionale de producţie alimentară,
- cumpărarea alimentelor produse local, cu ajutorul metodelor de producţie tradiţionale.
- organizarea de bănci de seminţe pentru prezervarea diversităţii naturale a plantelor cultivate,
- organizarea unor sărbători a bucătăriilor locale pentru regiunile de producţie protejate,
- organizarea unor mici manufacturi de alimente, în special de alimente cu termenul de valabilitate scurt (cum ar fi de ex. măcelăriile),
- organizarea de activităţi pentru educarea despre riscul ascuns legat de consumarea de alimente fast food,
- opoziţia împotriva proliferării de plante transgenice (domeniu în care lider mondial sunt SUA, iar pe plan european - Spania),
- promovarea restaurantelor marcate cu sigla Slow Food.
