Flexitarian, vegetarian sau vegan: atunci când ne propunem să reducem sau să eliminăm produsele de origine animală din alimentația noastră, folosim adesea aceste cuvinte.
Câteva definiții
O dietă flexitariană include un consum ocazional de carne, pește, lactate, ouă și brânză. Dacă majoritatea meselor sunt aceleași cu cele ale unei diete vegetariene, o dietă flexitariană favorizează calitatea în detrimentul cantității și include produse de origine animală doar în rare ocazii.
Dieta vegetariană este bogată în fructe și legume, cereale, leguminoase, semințe, nuci etc. Cu toate acestea, elimină în totalitate orice tip de carne. Unele produse de origine animală rămân, cum ar fi ouăle, și produsele lactate. Această dietă este foarte veche și este prezentă în multe țări precum India, datorită religiilor.
În ceea ce privește dieta vegană, aceasta este alcătuită 100% din produse pe bază de plante și exclude toate produsele de origine animală. Fără ouă, miere sau produse lactate precum și piele, lână sau ceară pentru haine și produse cosmetice. Este o dietă dar și un stil de viață în același timp.
Aceste diete pot fi adoptate fie din motive religioase, fie din valori personale, reducerea amprentei de carbon (creșterea animalelor este responsabilă pentru 15% din emisiile de gaze cu efect de seră), pentru bunăstarea și sănătatea cuiva (reducerea consumului de origine animală reduce și consumul de grăsimi animale). Există multe motive, ecologice sau personale, pentru care cineva poate adopta o dietă alimentară.
Ce înseamnă o dietă zilnică?
Mulți oameni se tem de deficiențele alimentare datorate unei diete vegetariene. Cu toate acestea, carnea nu este singurul aliment cu proteine și fier! Consumul diferitelor surse de proteine pe bază de plante include toți aminoacizii esențiali conținuți în proteine. Ca atare, este esențial să ai o dietă variată pentru a multiplica sursele de nutrienți. Pentru proteinele pe bază de plante, se recomandă combinarea cerealelor și leguminoaselor pe tot parcursul zilei sau în cadrul unei mese: chili con carne și orez, griș și năut (într-un cușcuș de legume), tacos cu porumb și fasole neagră, sunt câteva asocieri foarte cunoscute folosite în preparate din întreaga lume.
În ceea ce privește deficitul de fier, diferența vine din însăși natura fierului: cel din legume este mai puțin ușor de asimilat decât cel din carne. Leguminoasele, tofu, quinoa și cerealele conțin o cantitate semnificativă de fier, care va fi asimilat mai ușor atunci când sunt asociate cu vitamina C! De aici apare nevoia de a mânca fructe (citrice, kiwi, fructe de pădure) și legume (ardeii, de exemplu, care sunt deosebit de bogați în vitamina C și să nu uităm de broccoli): salatele colorate și smoothie-urile cu vitamine sunt întotdeauna o idee bună.
Consumul de ouă și produse lactate previne deficitul de vitamina B12, care este prezentă doar în produsele de origine animală. Este singura vitamină pentru care veganii trebuie să ia suplimente. Unii aleg o dietă vegetariană pentru a reduce riscul apariției unor boli (cardio-vasculare de exemplu), unul dintre motive fiind un aport mai mare de fibre și un aport mai scăzut de grăsimi animale.
Oamenii care urmează o dietă flexitariană mănâncă multe feluri de mâncare vegetariene și vegane, cum ar fi falafel-urile sau chiftele de linte, crescând astfel consumul de leguminoase și legume, având grijă, în același timp, de ceea ce se află în farfurie, de planetă și de sănătatea lor.