Mugurii – puterea vitaminelor

Trendy

Faceţi cunoştinţă cu proprietăţile mugurilor diverselor plante şi aflaţi cum pot fi cultivaţi în condiţii de apartament.

O bombă încărcată cu vitamine şi nutrienţi

Mugurii sunt plini de cele mai preţioase şi mai sănătoase ingrediente. Conţin vitaminele A,B,C, E şi H, mari cantităţi de calciu, fier, sulf, magneziu, potasiu, precum şi biotină, zinc, seleniu şi microelemente cum ar fi litiul şi cromul. În timpul înmuguririi, sub influenţa temperaturii, umidităţii şi a enzimelor, elementele nutritive din seminţe trec în stări uşor asimilabile de către organism. Merită deci să ne îmbogăţim dieta cu acest preţios element al stilului sănătos de viaţă.

Mancare bazata pe muguri proaspeti,frumos prezentata

Hrană pentru sănătate

Dacă măncăm mulţi muguri, merită să-i creştem acasă. O plantaţie de muguri poate creşte într-un vas special, cu mai multe nivele, pe care îl puteţi cumpăra în magazinele cu hrană bio. Pentru o plantaţie ceva mai mică ajunge o simplă farfurie sau un borcan acoperit cu tifon umed. Seminţele se clătesc, apoi se moaie 3 până la 6 ore (în funcţie de dimensiune) în apă călduţă, fiartă în prealabil. Se strecoară, se pun în vase şi se umrzesc; de acum înainte se clătesc de două ori pe zi. Seminţele de rapiţă, ridiche, lucernă şi in nu trebuiesc udate – ajunge să le presărăm pe o tavă aşternută cu tifon umed şi le aspersăm cu apă când substratul începe să se usuce. În funcţie de temperatură, de intensitatea luminii şi de tipul de seminţe, mugurii pot fi recoltaţi după 2-7 zile.

Salata cu muguri proaspeti in farfurie de sticla cu o furculita alaturi

Mănâncă în fiecare zi

Pentru a observa acţiunea benefică a mugurilor, aceştia trebuiesc consumaţi zilnic, de preferinţă cruzi, deoarece astfel nu-şi pierd componentele nutritive. Pot fi folosiţi ca adaos la salate, la cremele pe bază de brânză sau peşte, pot fi presăraţi pe tartine sau pe cartofi. Înainte de mâncare mugurii trebuiesc clătiţi. Ei pot fi adăugaţi la diverse mâncăruri conform propriilor preferinţe – posibilităţile sunt nelimitate.

Mugurii cel mai des cultivaţi:

  • Mugurii de ridiche au gust picant. Pot înlocui arpagicul, se compun bine cu mâncărurile pe bază de ouă, cu sosurile pe bază de smântână şi de maioneză. Datorită dozei mari de vitamina C, întăresc organismul. Mugurii de ridiche conţin mult sulf, având astfel o influenţă favorabilă asupra stării pielii, a părului şi a unghiilor.
  • Mugurii de floarea soarelui având un gust uşor asemănător cu al nucii, constituie un aditiv perfect pentru salate mixte sau senvişuri. Conţin mult zinc şi fier. Ar trebui adăugaţi la regimul alimentar personal de către toţi vegetarienii, deoarece aceştia sunt expuşi la carenţele respectivelor elemente.
  • Mugurii de soia au un gust delicat şi o consistenţă uşor crocantă, potrivindu-se perfect cu felurile de mâncare calde, în special cu cele chinezeşti, preparate în tigaia wok. O excelentă sursă de fier şi vitaminele C, B1. Consumaţi în mod regulat, mugurii de soia calmează nervii, dau energie şi poftă de mâncare.
  • Mugurii de lucernă, la fel ca şi cei de soia, pot fi adăugaţi la mâncăruri preparate în wok sau la tigaie, adăugându-se de preferinţă la sfârşitul frigerii. Lucru rar în lumea plantelor – conţine vitamina B12, de a cărei lipsă suferă vegetarienii. În plus, mugurii de lucernă conţn vitaminele A, C şi D, precum şi lecitina. Ameliorează memoria şi au proprietăţi stimulante.
  • Mugurii de linte au un gust delicat, putând fi consumaţi atât la rece, cruzi, în salate şi în compania crudităţilor, cât şi la cald. Conţin mult fier, magneziu şi vitamina C. Mugurii de linte au o influenţă benefică asupra danturii.
  • Mugurii de broccolli au gust picant şi sunt foarte potriviţi pentru tartine şi salate asortate. Mugurii de broccolli, la fel ca şi broccolli-ul şi alte plante din familia Cruciferelor (Brasiacee), conţine sulforafan – o substanţă care previne apariţia cancerului şi, în unele cazuri, opreşte dezvoltarea ţesutului canceros. Important este faptul că mugurii conţin sulforafan în concentraţii de peste 20 de ori mai ridicate decât planta adultă.
  • Mugurii de fasole Mung sunt uşor crocanţi şi sunt folosiţi mai ales la mâncărurile bucătăriei asiatice, atât la cald, cât şi la rece. Fasolea Mung este o nepreţuită sursă de proteine, ca şi celelalte plante păstăioase. datorită prezenţei enzimelor necesare pentru procesul de înmugurire, aceste proteine sunt uşor de asimilat, iar mugurii sunt mai uşor de digerat decât fasolea. Mugurii de fasole Mung au de asemenea proprietatea de a reduce nivelele de colesterol.
, , , ,