Dieta pentru seniori

Sănătos

Mulţi oameni mai în vârstă se plâng de sănătate. Ei cred că proasta dispoziţie este rezultatul vârstei lor, ceea ce nu este adevărat întotdeauna.

Încetinirea procesului de îmbătrânire

Efecte benefice au fructele şi legumele – mai bune fiind fierte la aburi sau crude. Acestea contracarează arteroscleroza, boala cea mai mare pentru vârstnici.

Sfaturi de alimentaţie

Seniorul trebuie să mănânce 4-5 mese mici în timpul zilei. Astfel nu îşi va supraîncărca stomacul şi va menţine nivelul corespunzător de zahăr în sânge. Regimul trebuie să fie diversificat, să conţină toate elementele nutritive necesare, vitaminele şi mineralele. Mâncărurile trebuie să arate apetisant şi să fie servite în mod estetic, ceea ce va ajuta în cazul poftei de mâncare scăzute.

Nu merită să vă fortaţi să mâncaţi dar nici nu e bine să renunţaţi la masă. Odată cu trecerea anilor organismul nostru lucrează din ce în ce mai încet. Incluziv cu sistemul digestiv. Scade cantitatea salivei şi sucurilor gastrice, hrana se digeră mai greu. Ingredientele nutritive sunt asimilate din ce în ce mai greu şi mai încet.

Dacă regimul nostru nu va fi adaptat la nevoile noi, ne vor ameninţa problemele cu sistemul digestiv şi cu înrăutăţirea dispoziţiei noastre care va rezulta din lipsa elementelor nutritive. Acest lucru se întâmplă în principal, din cauză că seniorii se hrănesc prost şi de aceea au multe probleme cu sănătatea. Studiile efectuate dovedesc că unul dintre motivele dispoziţiei proaste sunt obiceiurile de alimentaţie proaste care sunt greu de schimbat. Dar din meniul persoanei în vârsta înaintată trebuie să fie excluse nişte elemente, şi concomitent alimentaţia ei trebuie îmbogăţită în ingrediente noi şi necesare.

Pofta de mâncare

Din cauza problemelor cu sănătatea scade pofta de mâncare (sau intensitatea senzaţiei de gust), persoanele în vârstă cel mai des nu au grijă de o alimentaţie corespunzătoare.

O abordare individuală este foarte importantă

Destul de des lipsa elementelor nutritive în dieta persoanelor vârstnice rezultă din condiţiile materiale proaste. Seniorii de multe ori aleg conserve şi renunţă la produsele care se strică repede, cum ar fi fructele şi legumele, deoarece nu pot să meargă la cumpărături prea des. Seniorii deobicei nu dedică mult timp pregătirii măncărurilor. Problemele cu dinţii influenţiază alegerea mâncărurilor pe care le pregătesc – mâncărurile preferate sunt cele uşor de mestecat, care în schimb dereglează digestia.

De aceea persoanele în vârsta înaintată deseori uită de produse bogate în fibre, cum ar fi fructele sau pâine neagră. Ei preferă alimente uşor de digerat, care nu întotdeauna sunt nutritive, de ex. pâinea albă. Rezultatul unei astfel de alimentaţii este de multe ori obezitatea sau vlăguirea iar deficitul elementelor nutritive apare în ambele stări. Ca să evităm aceste situaţii, trebuie să ne stabilim regimul foarte atent. Trebuie luate în considerare nevoile individuale ale fiecărui senior şi recomandările doctorului de ex. în caz de diabet sau arteroscleroză.

Proteine şi minerale, un element important al meniului fiecărui senior

Rolul important în regimul seniorului îl au produsele de panificaţie (pâine neagră şi intermediară), precum şi tercile de ovăz, orezul, pastele şi cartofii. O dată pe săptămână este recomandată carnea gătită, de ex. carne de vacă slabă care va alimenta organismul cu fier şi carne de pui care va întări inima. Peştele trebuie mâncat măcar de două ori pe săptămână – el va asigura acizi graşi nesaturaţi care ridică nivelul colesterolului „bun” în sânge, reduce coagulabilitatea sângelui, previne arteroscleroza şi bolile de inimă. Peştele gras, cum ar fi heringul sau macroul conţine multă vitamina D. Seniorii rareori primesc vitamina D de la soare, astfel, această vitamină nu este sintetizată în pielea lor în mod natural. Nu se pot mânca multe ouă, cel mult 2-3 pe săptămână, deoarece gălbenuşul conţine mult colesterol. În schimb, albuşurile pot fi mâncate fără limitări. În meniu trebuie să apară lactatele – o sursă excelentă de calciu care întăreşte oasele şi dinţii. Cel mai bine este să beţi chefir, iaurturi, sana sau lapte acidofil (fermentat). Înainte de masa cu lactate puteţi primi preparate cu lactază (care sunt accesibile în farmacii fără reţetă). legumele în păstăi trebuie consumate măcar de două ori pe săptămână – fasole, soia şi linte, care conţin fitoestrogeni – substanţe care au proprietăţi estrogenice, adică, calmează tulburări de menopauză, reduc nivelul de colesterol şi protejează inima. Mâncărurile trebuie condimentate cu ierburi care previn balonarea, de ex. seminţe de chimion, maghiran şi cimbru.

Cele mai importante sunt vitaminele şi acizii graşi

Legumele şi fructele cel mai bine sunt consumate crude, sau gătite laaburi. Ele conţin fibre, calciu, magneziu şi potasiu. Întârzie procesul de îmbătrânire, reduc riscul de cancer şi de arteroscleroză. Recomandăm să folosiţi pe zi 2-3 linguri de ulei de: porumb, floarea soarelui, soia sau in. Cel mai bine este să le adăugaţi în salate de legume. Odată cu vârstă începem să avem prea puţine enzime care înlesnesc asimilarea acizilor graşi nesaturaţi. În acest caz trebuie să consumăm ulei de luminiţa-nopţii şi de seminţe de limba-mielului (în drajeuri) – de pe urma cărora va beneficia organismul nostru.

ste aşa, dintre altele, din cauză că seniorii se hrănesc prost şi de aceea au multe probleme cu sănătatea. Studiile efectuate dovedesc că unul dintre motivele dispoziţiei proaste sunt obiceiurile de alimentaţie proaste care sunt greu de schimbat. Dar din meniul persoanei în vârsta înaintată trebuie să fie excluse nişte elemente, şi concomitent alimentaţia ei trebuie îmbogăţită în ingrediente noi şi necesare.
, , , ,